O trebuit sa vad de unde-am ramas, drept ii ca s-au intamplat multe de atunci… O sa le iau pe rand.

In Bodrum scrisesem pe couchsurfing oamenilor daca ma pot gazdui, aparent nimeni. Dar mi-a scris un tip ca desi nu ma poate gazdui vrea sa ma scoata in oras cu ceva prieteni de-ai lui. Okay, bun.

Am scris in articolul precedent ca prin intermediul Facebook si cunostinte de-a cunostintelor, etc am ajuns sa stau pentru o zi (in teorie) intr-un hotel moca. Ok, in ziua aia am iesit in oras.

O fost distractiv, am ajuns destul te tarziu la hotel, si m-am trezit evident prea tarziu. Mi-au spus ca pot sa mai stau o zi, ca oricum dupa inchid (se terminase sezonul).

Si ma plimbam in dupa-masa aia prin Gümbet si cand sa ajung din nou la hotel, ma striga unul pe strada “Hey, you’re Alex?!”. Reactia mea tipica o fost sa-l pocnesc si sa-l intreb de unde stie cum ma cheama, dar am intrat in discutie.

Tipul (Burhan) lucra la o agentie de turism vis-a-vis de hotel, acolo cam toata lumea se stia cu toata lumea si asa ajunsese vorba ca mi-s in zona. Si am tot vorbit despre calatorit, despre Bodrum, etc. Si o zis ca poate sa-mi dea orice tur moca, insa eu inca eram stresat si sceptic si voiam sa plec din Bodrum cat mai repede. Dar m-o tot batut la cap cu scuba, baiul era ca scuba era peste 2 zile, hotelul se inchidea. Si baiul mai mare era ca-mi era frica. Asta discutam miercurea dar pana la urma am acceptat propunerea de a face scuba vineri si m-am mutat la el zilele urmatoare.

Nu am facut scuba vineri pentru ca n-au venit aia de la firma sa ne ia. A ramas pe sambata, sambata asa s-au incurcat orarele c-am ajuns la Quad Safari si tot n-am facut scuba. Intre timp, bai turcesti, stat la birou, ii amuzant sa promovezi excursii. Dar ii foarte obositor. Deschidea la 9 si inchidea la 00. Apoi noaptea stateam la çay cu receptionerul de la hotelul unde am stat eu. Oameni faini.

 

Duminica era deja batut in cuie ca mergem la scuba, biroul trebuia sa se inchida, sefa lui trebuia sa vina sa ia cheia. O zis ca vine la 9… O zis.

Asa am ajuns sa plec la scuba singur, pentru ca o trebuit s-o astepte pe aia.

 

Poze si videouri o sa pun ulterior, nu am spatiu destul pe host si inca invat cum sta treaba cu managementul resurselor pe aici.

Cat despre scuba… well, eram super speriat. Mai ales ca la un moment dat chiar voiam sa renunt, imi dadeam tot felul de filme naspa. Dar o fost super fain si dupa mai voiam :))

Problema o fost ca dupa scuba am avut parte de-o alta adrenalina. Copilu o fost pur si simplu trimis acasa ca mno, el si-o terminat munca. Pai eu ce faceam? eram la mama naibii pe-o insula, bagajul era in camera lui, cheia la aia in birou.

 

Ma grabesc sa ajung la birou sa iau cheia, sa-mi iau bagajul si sa plec spre autogara din Bodrum unde eram asteptat de Burhan si receptionerul de la hotel. Plecam mno, asa, brusc. M-o super enervat chestia asta si-mi venea sa-i crap capul aleia.

Am plecat spre Mugla cu un Dolmus unde urma sa stam intr-un apartament cu 3 palestinieni, oameni faini si ei 🙂

De aici in ziua urmatoare trebuia sa ne despartim si sa ne vedem de drumurile noastre. Eu Izmir, el Ankara. Biletul de bus din Mugla in Ankara ii 90TL si dureaza 10 ore.

Dupa prima seara in Mugla evident ca nu s-o trezit nimeni dimineata. Plecatul era deja compromis.

Asa ca am iesit sa mancam ceva. La intoarcerea spre casa ptiu drace, hai sa dam o fuga in Marmaris (ca, de ce nu?)

Ii promisesem ca cand ma intorc in Ianuarie in Turcia, o sa vin si la Ankara. Dar pe plaja din Marmaris ii vine o alta idee. Hai sa mergem cu avionul din Izmir in Ankara, ca 2 bilete de avion is cat unul de bus (rezervare cu cateva ore inainte de zbor). Nu am reusit sa facem rezervarea atunci pentru ca nu-si actualizase numarul de telefon la card si dupa cateva incercari am zis ca mai asteptam..

Dimineata urmatoare (adica in ziua zborului) tot nu mergea. Asa ca unul din palestinieni a platit cu cardul lui si in cateva ore zburam (si primul lui zbor).

Am facut stopul pana in Izmir si ca sa fim siguri ca nu avem parte de-un missed flight am ales ultimul zbor din zi (23:40). Idee nu foarte buna dar a fost okay.

Ajunsi in Ankara, scoatem hainele de iarna. Frig…si transportul in Ankara ii foarte anapoda. Comparativ cu Istanbul, Ankara ii cateva clase mai jos la infrastructura si management local. Am asteptat un bus in fata aeroportului o ora. Ca asta sa ne duca in terminal in centru, si sa mai asteptam acolo vreo 3-4 ore pana incepeau Dolmus-urile sa circule intr-o… simit ve cay. Covrigi si ceai, ceva de genul. Dimineata aveam in sfarsit sa ajungem acasa la varu-su si inca cativa. Studenti.

In Ankara am apucat sa merg doar la Anıtkabir, Mausoleul dedicat lui Atatürk (fondatorul Republicii Turce moderne). Si in campusul studentesc, unde-am intrat chemandu-ma Mustafa si fiind student la ceva inginerii (cu un ID al unui tip din apartament). Pentru ca altfel nu poti intra.

 

Din cauza ca vremea ii cam proasta, cam in orice directie as pleca ori ploua ori ii extrem de frig (ploua spre Trabzon, ii extrem de frig in Cappadocia).

Voiam sa plecam azi spre Nevsehir insa am amanat pe maine plecarea din cauza ca…toate hainele mele sunt la uscat si trebuie sa planificam macar putin plecarea pentru ca daca ramanem noaptea afara ii foarte grav.

Nu mai planific pe timp lung, pentru ca nu prea tin planurile. Mereu intervine ceva random si ajung pe ma mir si eu unde. Si-mi place si sa zbor, drept urmare cand ma voi intoarce in ianuarie am de gand sa ma duc in aeroport si sa cer cel mai ieftin bilet indiferent de destinatie.

Ah, si vreau sa zbor spre Batman. Asta asa, de fun :))