Tips:

Tuk Tuk ~50/60 Rp/ km dar toti o sa ceara incepand cu 150. Le place numarul 50 si-l adauga la orice. Trebuie negociat mereu cu ei.

Tipsul e adaugat in nota de plata, 10%.

La temple in general trebuie tinuta decenta

In principiu nu e atat de ieftin pe cat pare, totul trebuie negociat pentru ca au teninta sa ceara si de 3 ori mai mult.

Pe produse scrie pretul din fabrica. Acolo unde scria Lot/Serie/Data expirarii scrie si pretul. Sunt preturi unice, deci cumparaturile din magazin sunt safe.

Surprinzator, dar in afara de soferii de tuk tuk, toti dau bon fiscal.

Conditie fizica obligatorie: Multe scari peste tot, dealuri

Nu va speriati de reptile, o sa va obisnuiti cu ele. Gecko pe pereti, iguane pe contoare, varani pe strada (Varanus bengalensis) si in apa (V. salvador). In principiu nu fac nimic rau.

Luati Mobitel LK din aeroport la sosire.

Rezervarile la tren se fac cu mult timp inainte. Eu abia am reusit sa rezerv pe o directie (din vreo 4 incercari) cu 4 zile inainte.

Rezervarile se pot face telefonic daca aveti SIM Mobitel LK

 

 

 

ANURADHAPURA, DAMBULLA, SIGIRIYA, MIHINTALE

 

Ziua 1

 

Ajuns dimineata in CMB (~5 a.m.)

Din autogara Colombo (aproape de Colombo Fort, autogara in care ajunge busul dinspre CMB) luat bus non AC spre Anuradhapura. 350 Rp, 5 ore

 

Sunt 3 statii de bus. Old bus station, New bus station si Colombo station. Din Old pleaca busurile cu AC spre Sud (Dambulla, Kandy). Din New pleaca spre Est (Mihintale si orasele de pe coasta estica)

 

Vizitat seara Jaya Sri Maha Bodhi, Ruwanwelisaya & area. Tinuta e obligatorie: Pantaloni lungi, de preferat deschisi la culoare si camasa/ tricou musai alb, sau ceva deschis la culoare. Luati un ruscac/ ceva de pus sandalele in el.  A fost sarbatoare, luna plina (Pooya). Merita, multa lume care vine si se roaga, innopteaza. Nu foarte aglomerat dar foarte fain. Nu am platit intrare, insa in teorie trebuie ticketul de oras (25 USD cred) pe care eu nu l-am avut.. 🙂 Prea scump 😀

 

Ziua 2

 

Plecat de dimineata spre Dambulla.

Sunt busuri din jumatate in jumatate de ora, AC si non AC. Cele AC sunt microbusuri si merg ceva mai repede, cam intr-o ora si 20 min se ajunge. 225 Rp dus-intors

Plecat cu tuk-tuk negociat pentru toata ziua (3000 rp) spre Sigiriya unde, in ciuda vestitii pietre alegem sa urcam pe piatra mai putin cunoscuta (la recomandarea soferului): Pidurangalla Rock si care costa de 9 ori mai putin, adica 500 Rp in loc de 4500. De urcat se urca usor pana la final, cand e putin mai complicat. Dar nu e aglomerat, e chiar frumos. La intoarcere ne intalnim cu 2 frantuzoaice dintre care una fusese si pe Sigiriya Rock si a spus ca nu merita: Foarte scump, foarte aglomerat.

 

La intoarcere spre Dambulla soferul ne plimba pe la un magazin de sculpturi in lemn (extrem de scumpe) si la o farmacie naturista, unde ei prepara fel de fel de leacuri. Aici am primit un mesaj misto, dar iar, daca voiai sa cumperi ceva erau foarte scumpe. Am plecat cu un ceiut, sa nu fiu meltean.

 

Ajungem in Dambulla si ne pregatim sa mergem spre Golden Temple si Cave Temple.

Cave Temple nu mi s-a parut fascinant, insa drumul pana acolo ii foarte fain. Scari prin padure (singalezilor le plac scarile, si templele la inaltime. Free Fitness) si foarte multe maimute libere. Si hoate! O maimuta mi-a furat mango-ul din mana. Nu o fost mare paguba dar o fost si vicleana ca nu o vrut sa-l imparta cu alte surate. Cand s-au adunat mai multe asta rea a luat toate bucatile de mango si a fugit cu ele. Dar is foarte simpatice.

De mentionat ca in apropiere de intrarea la Templele din pesteri o sa fie tot felul de oameni care vor sa-ti vanda Sarong daca ai pantaloni scurti. Nu, nu cumparati. E dragut un Sarong dar gasiti mai ieftin in oras. Si la Cave Temple nu trebuie tinuta, desi ar fi dragut.

 

Dupa amiaza soferul tuk tuk ne lasa in statia de bus spre Anuradhapura, ajungem si incercam sa mancam ceva mancare normala. Not an easy task…

 

Ziua 3

 

In ziua 3 eram indecis ce sa fac: Sa ma hodin, sa ma plimb prin oras, sa plec mai repede spre Kandy…si doamna la care am stat a spus ca as putea merge la Mihintale.

Okay, luat autobuzul din Old Bus Station spre Mihintale. 60 Rp dus-intors ~40 min (doar 14km).

Intrarea la templu costa 500 Rp, iar, scari. Scari cat cuprinde si in toate directiile. Si maimute. Un tur cu ghid local e negociabil si te va plimba prin toate potecile unde n-o sa vezi pe nimeni pentru ca, de obicei turistii se duc pe scarile cele mari, fac poze si pleaca. Pe noi ne-a dus pe potecile mici si-am ajuns sa coboram pe cele mari.

 

Seara bus din Anuradhapura (Old Bus Station) in Kandy. 17:30-21:00, 340 Rp AC, sofer nebun.

 

KANDY

 

Ziua 4

 

Am gasit in Kandy cel mai fain sofer de TukTuk.

Multumita guvernului singalez, preturile pentru vizitarea Temple of Tooth sau a gradinii botanice sunt foarte mari (2000/2500 Rp), in conditiile in care singalezii nu platesc nimic.

Asa ca dau skip si ajung la Big Buddha Statue.

Locul e dragut, intrarea costa doar 250 Rp, am prins momentul cand calugarii erau la masa.

Apoi ajung iar intr-un spice garden (a se citi, farmacie naturista, medicina ayuverda). Deja stiam schema, stiam toate buruienile pamantului care erau prezentate pe acolo. Am dat skip la masaj si cand am auzit de Shop am fugit. Asta-i un fel de capcana turistica. Is aberant de scumpe toate chestiile (alifiile si leacurile) gasite acolo.

 

Ajung apoi in prima Fabrica de Ceai. in Kandy. Foarte faina prezentarea fabricii, a tipurilor de ceai si evident, un ceai din partea casei. Dupa care erai invitat sa cumperi. Mai mai :))

Ce preturi…  Si astea-s alta capcana, dar cu ceaiul o sa scriu mai jos.

 

Ajung apoi la un muzeu de bijuterii si pietre pretioase. Sri Lanka e plina de astfel de pietre si gagici misto care sa ti le arate, eventual sa ti le si vanda. Si daca nu vrei pietre, macar un inel, ceva? Nu pentru oricine, ci pentru tipa ca meh, ai pasaport european :))

Bun, am aflat lucruri interesante despre pietrele pretioase (cum se formeaza, unde, cand, cum se scot). Am pus mana pe ele, le-am invaritit..fain; ce pot sa spun?! Pai, au si-un magazin. Dupa jumatate de ora de vorbaraie si prezentare a tuturor pietrelor (amatiste, safire si alte stanci pretioase) esti invitat in Shop unde aproape ca vezi lacrimile in ochii topaz ai tipei care ti le-a prezentat. Cumperi, te rog. Uite, asta, aia, ieftin! (Pentru mine, orice inseamna 10 USD+ e scump :)) ). Ce naiba sa fac, am atins si eu o piatra dintr-asta cu grija si eram curios de pret. O cantareste si… pac, 350 USD. OMG, ok, tine-o, bye!!!

 

Dar experienta overall a fost misto. Chiar am aflat lucruri interesante despre pietrele pretioase.

 

Apoi il intreb pe soferul de TukTuk (Samanthe) unde pot manca ieftin si bun. Unde mananca localnicii. Pentru TukTuk in Kandy, daca vrea cineva pot sa va dau numarul de telefon prin e-mail.

 

Ookay. Ajung intr-un restaurant unde localnicii luau pranzul. Era autoservire sau puteai avea altceva din meniu. Preturile foarte mici, 200-300 Rupii si mancarea foarte buna.

 

Aud spre seara de ceva dans traditional din zona Kandy. Fugiti cat va tin picioarele. Mare porcarie… Bun, sala era plina de chinezi entuziasmati dar zau ca nu ii nimic impresionant. Pare a fi strict o facatura pentru turisti.

 

In a 5a zi m-am plimbat prin Kandy pe jos, de la mall, in jurul palatului, la lac, la mall iar, mi-am facut si-un control oftalmologic (simteam nevoia, 500 de rupii si e grav. Bun biclele pe nas in curand cred… 🙁 )

 

HATTON, MLESNA TEA CASTLE, ADAM’S PEAK

In a 6-a zi

 

In Kandy am stat la o familie foarte faina. O fost naspa sa plec dar mno.

Din Kandy in Hatton iau busul incat cu rucsacul in spate in tren fara rezervare, cam greu.

Sotul doamnei e manager  la Mlesna Tea Castle asa ca, avand drum in zona (cu un ocol de 70km, 4 ore) ii fac o vizita.

 

Mlesna Tea Castle ii fain, privelistea ii foarte faina. Am baut ceai, mancat prajituri si facut instructaj de ceai:

Negru: 3-5 min (depinde de tipul de ceai si de taria dorita)

Verde: 2-4 min (depinde de taria dorita)

Alb: 2 min

De asemenea, ceaiul negru puternic

De asemenea, ceaiul negru e de mai multe feluri (OP, BOP, FBOP, BOPF, etc, sunt foarte multe…) precum si “praf in ochi”, ceea ce in tehnica am aflat ca se numeste Dust. Adica ce ramane naspa de la ceaiurile bune e vandut altora sa-l puna in ceai pentru a-i creste cantitatea, nu si calitatea. Si cum ii zice si numele, ii fin tare. Prafulet adunat de prin cutii :)) Acest Dust e insa prezent si in B-uri din cate am inteles.

 

Si aici preturile sunt mari. No, preturi de Showroom.

Insa Karma a facut ca in prima zi in Sri Lanka sa cumpar ceai negru de la supermarket, cu 200 de rupii, fix Mlesna brand 🙂

 

Spre seara ma grabesc sa ajung inapoi in Hatton, apoi in Dalhousie.

 

Din Hatton Train Station este bus fix pana in Dalhousie. Unul pe ora cred dar stiu oamenii din statie.

 

In Dalhousie stau la un guesthouse (Singh Brothers) foarte fain care era fix la linia de start. Si cu mancare foarte buna, si pret foarte bun.

Singh (proprietarul) a spus ca pe la 2:30 sa plec spre varf, c-ar fi de ajuns. Mi-a urat succes si noapte buna.

Mai bine ca nu am ajuns ziua, ca seara n-am apucat sa vad chinul care urmeaza…

La 10 dormeam, sau incercam.

 

In a 7-ea zi dupa schimbatul climatului: Adam’s Peak!

 

Ma trezesc la 1:30am. Mijlocul noptii.

Apuc sa beau un ceai, sa ma uit pe Maps sa-mi fac o idee.

Imi pregatesc un rucsac: O sticla mare cu apa, un hanorac gros, camera, baterie externa.

La 2:25 plec.

In principiu, daca stau sa ma gandesc acum (dupa ce am rumegat si review-urile despre) nu ii chiar atat de greu.

Aham.

Prima jumatate de ora ii misto. Apai meri, urci putin, ti se pare greu dar nu foarte.

Urmatoarea jumatate de ora deja treaba devine mai abrupta, e mai greu, sufli greu, transpiri dar parca nu-i chiar atat de naspa.

Urmatoarea ora… urci de-ti sare apa in cap. Iti blestemi alegereile. Iti inchipui cat de misto ar fi la piscina, la mare. Ii frig, lume epuizata in jurul tau si eventual te mai scapa si-o cacare (patit :)) ).

Si-n ultima ora deja nu mai poti sta vertical, abia mai urci, aproape te tarasti. Dar cand iti aduci aminte ca in 90% din recenzii scrie ca “COBORATUL E DE ZECI DE ORI MAI GREU DECAT URCATUL” nu vrei s-o dai inapoi si mergi inainte. Urci si-ti inchipui ca vei ajunge (candva) la templu si te vei relaxa.

La ora 5:25 fix (dupa 3 ore) ajung la templu. Nu-mi venea sa cred! Norocul meu a fost ca nu aveam chef sa stau locului, trebuie sa te descalti si era foarte rece. La templu era putin aglomerat (nu foarte), am dat un tur, am intrat la relicva piciorului lui Buddha si-am iesit repede sa-mi gasesc un loc de rasarit unde pot sta incaltat. Adica fix la intrare, pe partea dreapta. M-am plantat acolo, am plantat si camera si-am asteptat. In cateva zeci de minute aveam sa vad cel mai misto rasarit 😀

 

Coborarea a durat 2:30 ore, lejer. Nu mi s-a parut grea.

Norocul meu mi-a fost ca in momentul in care am ajuns, nu m-am oprit, nu m-am asezat. Daca ma opream nu cred ca mai eram in stare sa cobor. Erau multi care dormeau sau se “relaxau”.

Am vazut cativa luati cu targa din varf, in general batrani (si toti chinezi).

 

La 1:28 PM plec cu trenul din Hatton spre Ella, clasa a II-a fara rezervare. Nu prea am inteles cu cata vreme inainte trebuie sa fac rezervare…

 

Ziua 8, Ella

Din pacate, din cauza trenurilor si a timpului in Ella am avut doar o zi. Am luat satul la pas, am vizitat 9 Arch Bridge, m-am plimbat pe linia de tren, am baut un ceai privind podul si cam atat.

 

Ziua a 9-a e dedicata transportului.

La 6:30 dimineata plec din Ella cu trenul spre Colombo. Asa, pe harta, nu e mult. Dar 10 ore!!! Insa la asta am reusit sa fac rezervare. 1250Rupii clasa I via Mobitel cu 3 zile inainte. In mod normal, ii 1000 de rupii dar restul e comisionul lor..

 

Ajung la 16:30 (cu o oarecare intarziere) si ma grabesc in mega aglomerata statie Colombo Fort sa iau un bilet spre Bentota si sa ma si țâp in tren. Tren local, in stil sardina sufocata :)) dar a fost fain, norocul meu ca s-au dat majoritatea jos odata cu mine altfel mai mergeam 3 statii.

Gasit TukTuk, gasit casa, cautat mancare.

 

De aici incep sa scriu despre plaje fara numar de zile

 

Plaje

 

Bentota

 

Nu mi se pare o optiune buna pentru plaja. Piscina ii o optiue mai buna, daca aveti. Sau gasiti pe la hoteluri, 1000 de rupii accesul. La plaja nu am vazut decat 4-5 oameni.

Orasul ii foarte scump in comparatie cu restul tarii. Mancarea ii scumpa, de 3-4 ori mai scumpa.

Am mancat de doua ori pe plaja la The Loft, pentru ca era cel mai ieftin loc pe care l-am gasit in oras. Nu e fascinant, un fel de snack bar (cartofi prajiti si ceva peste) dar era mai ieftin (450 de rupii)

 

Mirissa

 

Plaja ii faina, valurile medii, nisipul curat.

In oras mancarea ii destul de scumpa insa pe plaja se poate gasi si in pret accesibil (ma rog, accesibil pentru bugetul meu :)) ) la The World Wifi caffe. ~400 Rp un pranz, ceai inclus.

Mobiel LK nu au semnal bun in Mirissa.

 

Jungle Beach

 

Cea mai faina plaja. As sta acolo 24/7

Mic golfulet in padure, ascuns de zgomotul orasului. Din Unawatuna se urca un deal apoi se coboara prin padure si gasiti minunea.

Atentie, e recif. Luati-va echipament de snorkeling

Valurile aproape inexistente, apa foarte curata. Inoti ca in piscina, un paradis.

Mancarea pe plaja e ieftina si foarte buna, ~350Rp. Bauturile sunt scumpe.

Mi s-a parut ceva mai aglomerata plaja insa fata de Mirissa. Insa aici vin oamenii din Unawatuna si Galle.
Pozele trebuie sa le descarc si sa gasesc unde sa le hostez pentru ca, spatiul ii limitat 🙂 Asa ca pozele vor veni zilele urmatoare intr-un alt articol